Alternativele blockchain-ului (part. 1).

Diversitatea protocoalelor blockchain au redus semnificativ concurenta dintre PoW si PoS, totodata, permitand lansarile diferitor spin-off-uri (ramificari) derivate si alternativelor acestora.

Astazi, cand tehnologia blockchain se confrunta cu incalcari ale tehnologiilor registrelor distribuite care blocheaza stivele si arhitectura retlei, vom incerca o analiza al alternativelor blockchain-ului ca sa putem intelege, in primul rand, de ce tehnologia despre care scriu de atata vreme nu se potriveste tuturor si de ce nu va recomand sa va grabiti in aceasta industrie fara analize concrete si identificarea clara al tuturor argumentelor pro si contra.

In primul rand, vreau sa va reamintesc ca blockchain-ul este unul dintre tipurile de registru distribuit utilizat de computerele independente (noduri) pentru inregistrarea, partajarea si sincronizarea tranzactiilor, organizand datele in blocuri care sunt conectate intre ele in modul - "add-only" si multe companii folosesc cuvantul "blockchain" pentru a denumi un fel de dispozitiv magic,datorita caruia pierderea datelor, precum si erorile posibile al acestora vor disparea ca sa nu mai apara nicicand, dar,.. din pacate, astfel de dispozitive inca nu exista si, dimpotriva, aceasta tehnologie pare a fi prea costisitoare, lenta si cu dificultati de scalabilitate, deoarece crearea sistemelor bazate pe consens inca mai ramane a fi o sarcina destul de dificila si, adesea, cea mai mica greseala poate distruge baza de date, sau poate duce la eterogenitatea acesteia. In plus, toate aceste sisteme trebuie sa fie proiectate corect inca de la bun inceput, deoarece, modul in care functioneaza tehnologia blockchain nu poate fi aplicat motto-ului celora de la Facebook: "Fast Fast and Break Things", adica: "Fa rapid, intra pe piata si apoi finiseaza", deoarece isi pierde consistenta, iar sistemul distribuit devine unul corupt si inutil, pe cand, pentru a face careva schimbari inntr-o baza descentralizata este necesar consensul (sau acordul) tuturor participantilor activi al sistemului.

Afara de astea, bazele de date traditionale pot fi inragistrate si verificate o singura data, pe cand blockchain-ul - de mai multe ori, acelasi lucru se intampla si cu transferul datelor pentru stocare.

Cheltuielile pentru mentinerea blockchain-ului sunt mult mai mari si necesita justificari prin utilitate, iar majoritatea aplicatiilor care prezinta caracteristici precum consistena si fiabilitatea pot fi mult mai ieftine, utilizand controale de integritate sau copii de rezerva etc.

Pentru inceput, vreau doar sa mentionez (fara detalii) cateva alternative binecunoscute precum: bazele de date centralizate cu API, backup-ul si, de ce nu, chitantele sau cecurile care vin drept solutii destul de simple pentru anumite tipuri de activitati fara cheltuieli suplimentare si complexitati al procesului de lucru. Pentru alte companii, pot fi potrivite alte tipuri de registre distribuite despe care vorbim mai departe... 

Hashgraph

Registru distribuit cu diferite nivele de acces pentru partile interesate in care toti participantii isi pot crea propriile evenimente (tranzactii) confirmate de cativa alti participanti fara necesitate includerii in proces al intregii retele, ceea ce duce la cresterea capacitatii si productivitatii acesteia. 

Precum si blockchain-ul, aceasta este o structura de transfer de date bazata pe un protocl descentralizat, dar, in compartie cu blockchain-ul in care datele sunt stocate in blocuri, in hashgraph, acestea se stocheaza in evenimente care contin, in mod similar, hash-ul evenimentelor parentiale, precum si tranzactiile si etichetele de timp si daca in blockchain, conform protocolului, blocul urmator este deschis de catre un oarecare nod al retelei, in hashgraph - toate nodurile comunica intre ele facand schimb cu cele mai recente stari (evenimente) reale.

Scopul proiectului este de a crea un ecosistem in care toti utilizatorii pot beneficia de utilizarea blockchain-ului ca o retea de contabilitate fara careva restrictii, reteaua se bazeaza pe consens, dar utilizeaza tehnologii care difera de cele despre care vorbeam mai sus si care sunt utilizate la etapa actuala de dezvoltare al tehnologiei blockchain.

Caracteristicile retelei Hashgraph:

• Datorita utilizarii celor mai recente tehnologii, au fost obținute capacități de record si, daca incercam sa-l comparam cu tehnologia blockchain, ne "trezim" cu o crestere a vitezei de tranzactionare de 50 mii de ori. 
• Au fost asigurate mecanisme moderne si eficiente care permit o reducere semnificativa al sarcinii asupra retelei proiectului astfel, incat ecosistemul acestuia poate suporta sarcini semnificative din partea utilizatorilor, mentinand, in acelasi timp, standardele de lucru inalte fara pierderi in viteza tranzactiilor.
• Proiectul utilizeaza contracte inteligente, care garanteaza desfasurarea cea mai sigura a tuturor operatiunilor din cadrul retelei, ba mai mult, contractele inteligente permit transferul bibliotecilor din alte proiecte fara modificari in blockchain-ul Heder (dezvoltatorul Hashgraph).
• In loc de open source, reteaua utilizeaza mecanisme brevetate.

Asadar, in cadrul proiectului exista trei componente de baza:

• Moneda digitala care este utilizata drept activ pentru asigurarea retelei.
• Microdepozitele - drept serviciu de fisiere specializat pentru aplicatii.
• Contractele inteligente care guverneaza toate aspectele retelei.

Dezvoltatorii au reușit să reducă semnificativ sarcina în rețea, dar totodata, cu posibilitatea de a efectua plati rapide, prin utilizarea cardurilor Visa, chiar si in conditii de conectare foarte lenta la internet. 

Comparativ cu Bitcoin sau alte cryptocurrency, in Hashgraph sun excluse fork-urile, ceea ce garanteaza standarde mai inalte de siguranta, iar folosind codul gratuit al proiectului, toti dezvoltatorii de software pot sa-l foloseasca pentru crearea si dezvoltarea aplicatiilor noi fara necesitatea licentierei.

Spre deosebire de blockchain, in hashgraph toate ramurile au dreptul la viata si dezvoltare paralela, adica nici un nod nu poate opri intregul proces, ceea ce este foarte posibil in cazul blockchain. Spre deosebire de Ethereum, care utilizeaza algoritmul Virtual Voting - un sistem de vot fara nevoie de vot, hashgraph-ul foloseste protocolul Gossip about Gossip (barfe despre barfa) care poate fi definit drept un apel al oricarui nod aleator cu indicarea, catre acesta, informatiei pe care o detineti.

Domenii de aplicare:

• Microplati,
• Pietele financiare distribuite,
• Aplicatiile de colaborare,
• Licitatii, etc.

Utilizarea hashgraph permite fiecarui membru al comunitatii sa adaoge, oricand, unul sau mai multe blocuri fara loterie si probabilitate.

Avantajele tehnologiei:

• algoritmi asincroni toleranti la eroarea bizantina,
• independenta data de viteza internet-ului,
• imunitate la atacurile ddos, virusi si boti,
• viteza si obiectivitate.

Dezavantajele:

• nu va putea obtine capitalizare
• un salt semnificativ al capacitatii fata de concurenti este putin probabil
• pachetele de informatii pot fi falsificate.

Urmeaza...

Pentru a fi la curent cu cele mai proaspete opinii si analize, va puteti abona la canalele mele Telegram, Medium si Instagram. 

• Twitter
• Facebook
• Google
• Tumblr
• Pinterest