Ultimele stiri
recent

Tehnologia blockchain - Evolutia si tipurile sistemelor blockchain (part.1).

1. Evolutia blockchain-ului (1.0, 2.0, 3.0, 4.0).

Studiul istoriei tehnologiei blockchain, va poate ajuta sa-i maximizati potentialul si beneficiile, ceia ce poate contribui, de asemenea, la intelegerea modelului de dezvoltare al tehnologiilor fundamentale precum internetul si dispozitivele mobile.

Blockchain 1.0 - prima generatie - cel mai simplu blockchain, cu un minim de functionalitate orientat pe tranzactii cu criptovalutare, drept o alternativa al banilor reali. Reprezentantul tipic este Bitcoin care poate fi folosit in calitate de moneda sau unul dintre derivativele sale.

Blockchain 2.0 - blockchain-e cu functionalitati comune pentru contractele inteligente. Reprezentantul tipic - Ethereum. Din acest moment, a devenit posibila crearea unor contracte  care executa automat procese predefinite si nu necesita participarea partilor terte (de exemplu - al bancilor). Astfel, blockchain 2.0 este asociat cu Ethereum si toate platformele similare. Poate fi utilizat pentru digitalizarea al, practic, oricarei "relatii virtuale".

Blockchain 3.0 - blockchain-e paentru fuzionarea cu lumea obiectelor. Acesta poate fi folosit pentru a executa practic orice contract care implica relatii juridice si arbitrari tehnologice.
A treia generatie a tehnologiei blockchain este inca in curs de dezvoltare, dar, deja, se desfasoara o activitate dinamica privind schimbarile revolutionare care ar putea aduce la reformari grandioase in industrie.

Blockchain 4.0 (blockchain industial) - implica dezvoltarea aplicatiilor industriale la scara larga care pot gestiona simultan mai multe procese, procesand si stocand cantitati imense de date, asigurind interconectarea logica si coerenta al acestora.
Blockchain-ul 4.0 este capabil sa schimbe drastic toate procesele de afaceri si cele financiare din intreaga lume, inclusiv tranzactiile zilnice obisnuite, platile si schimbul de date dintre utilizatori.

Pe langa divizarea in generatii, blockchain-urile pot fi impartite in grupuri, in functie de accesul la date.

2 Blockchain-e deschise (publice).

Drept blockchain deschis sau public poate fi numit blockchain-ul in care nu exista restrictii privind citirea blocurilor de date (cu toate astea, datele pot fi criptate) precum si informatia despre tranzactiile incluse in ele.
Acest blockchain poate fi urmarit de catre oricine in orice colt al lumii. De asemenea, fiecare utilizator are posibilitatea de a crea tranzactii, in plus, un astfel de sistem permite oricarui utilizator sa participe la procesul de consens si sa determine care blocuri vor fi adaugate la retea si care vor fi respinse.

Securitatea acestor sisteme este asigurata prin calcule criptografice, iarlgoritmii cei mai obisnuiti de consens utilizati intr-un blockchain deschis sunt proof of work (dovada muncii) sau proof of stake (dovada mizei).

Avantajele blockchain-elor publice sau deschise:
  • Protectia impotriva interventiei dezvoltatorilor. In anumite momente, creatorii sistemului nu-l pot afecta in nici un fel și, totodata, nu pot schimba nimic in cod sau date la discretia lor, ceea ce elimina posibilitatea cenzurii. Ca rezultat, nivelul de incredere al utilizatorilor obisnuiti, in sistem, creste suficient.
  • Efectul ponderos al retelei. Intr-un astfel de mediu, dezvoltatorii pot asambla cu usurinta o baza vasta de utilizatori in jurul aplicatiilor sale, deoarece utilizatorii unor aplicatii ale sistemului pot afla, practic imediat, despre aparitia altora. Pentru aceasta, este suficient sa permita programelor sale, de exemplu, portofelelor mobile, sa interactioneze cu software-ul care, deja, se executa.
  • Securitatea (pentru mentinerea careia se necesita doar o suma mica de fonduri). Pe cand atacul unui astfel de sistem ar necesita resurse de calcul prea puternice, ceea ce face ca agresiunea sa fie pur si simplu neprofitabila pentru atacatori.
Trebuie remarcat faptul ca blockchain-urile publice prilejuesc rezolvarea problemei transferului de "bunuri". De exemplu, atunci cand utilizatorul A intentioneaza sa vanda un domeniu utilizatorului B, se confrunta cu anumite dificultati: daca A transfera mai intai domeniul, risca sa nu primeasca banii, altfel B risca sa nu primeasca "produsul". Pentru rezolvarea problemei, se recurge la serviciile intermediarilor care percep dobanda pentru petrecerea tranzactiei.
Cu toate acestea, atunci cand blockchain-ul dispune de un sistem de nume de domeniu si o moneda proprie, datorita utilizarii contractelor inteligente, cheltuielile sunt reduse la zero. Primul trimite in program domeniul, al doilea - banii. Reiesind din motivele cum ca programul functioneaza intr-un blockchain public, este bineinteles ca acesta provoaca incredere si, totodata, se minimizeaza riscul aparitiei problemelor eventuale.

Exemple de blockchain-e publice sunt Blockchain-ele Bitcoin, Litecoin, etc.

3. Blockchaine inchise (private).

Drept blockchain privat poate fi numit un blockchain in care accesul direct la date si la tranzactiile de expediere este limitat la un cerc restrans de organizatii sau utilizatori.

Blockchain-urile private sunt caracterizate de un nivel limitat de toleranta. Confirmarea tranzactiilor, in aceste retele, auditul, gestionarea bazelor de date sunt disponibile unui cerc bine definit de persoane, iar daca vorbim despre lecturare, atunci un astfel de drept poate fi atat disponibil pe o scara larga, cat si strict limitat. Astfel, acesta devine un sistem centralizat, in care devin imposibile orice discutii despre egalitatea si deschiderea completa, precum in retelele clasice.

Avantajele blockchain-elor inchise (private).
  • Validatori verificati care nu pot provoca riscul unui atac de 51%.
  • Tranzactii mai ieftine, deoarece sunt verificate doar de un numar mic de noduri de performanta inalta.
  • Intr-un sistem privat, parametrul TPS (tranzactii pe secunda) poate fi, suficient, marit fata ​​retelele deschise. Singurul factor limitator, in aceasta situatie, va fi capacitatea de transfer al celui mai slab nod din sistem.
  • Viteza inalta de confirmare al tranzactiilor.
  • "Reintoarcerea" inregistrarilor. Compania care detine reteaua privata poate, in caz de necesitate, sa anuleze tranzactia sau sa modifice soldul. Spre exemplu, procedura fixarii drepturilor la pamant, aceasta posibilitate este pur si simplu necesara, deoarece, in caz contrar, terenul poate ajunge in maini corupte.
Controlul retelei de catre un singur centru este, de asemenea, convenabil in sensul ca permite actualizarea si
imbunatatirea rapida a functionalitatii sistemului, ceea ce este deosebit de atractiv pentru organizatiile care se
ocupa de sisteme contabile - astfel, incat sa poata prevedea actiuni ulterioare.

O alta nuanta al sistemelor inchise este acea ca ele nu necesita un algoritm de dovada al muncii (proof-of-work), acesta poate fi conectat doar la dorinta, pentru a simplifica auditul si a spori securitatea retelei. In acest caz, increderea utilizatorilor nu se mai bazeaza, in exclusivitate, pe increderea intr-o singura organizatie, ci rezulta si din legi matematice stricte.

Ma puteti urmari si pe Telegram, adresa: @ROBlockchain
Unknown

Unknown

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un produs Blogger.